Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova

Obiceiurile, neamul şi munca PDF Imprimare Email
  
Joi, 06 Iunie 2013 09:56

„Numai cine va rezista acela va dăinui, dar nu va rezista decât cel ce va fi pregătit să reziste, închizându-se ca într-o cetate în obiceiurile care exprimă personalitatea neamului său. (...) Munca e nu numai începutul, ci e şi sfârşitul, adică încununarea educaţiei. Altă creştere mai bună decât cea pe care ţi-o dă munca nu-i şi nu va putea fi cât lumea şi pământul”.


Simion Mehedinţi-Soveja

 
Festivalul de artă populară ”Lada cu Zestre”, Ediția a VIII-a, Neamț, 24-26 mai 2013 PDF Imprimare Email
  
Joi, 23 Mai 2013 08:11

Afis Lada cu zestre Piatra 2013

Ultima actualizare ( Miercuri, 29 Mai 2013 14:18 )
 
Redirecţionaţi cei 2% din impozitul anual PDF Imprimare Email
  
Luni, 22 Aprilie 2013 15:23

 formular 230În măsura în care puteţi şi socotiţi că ar fi util şi înţelept, Vă rog să redirecţionaţi cei 2% din impozitul anual către Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, cea care, cu mijloace modeste, se străduieşte, de aproape un deceniu, să păstreze şi să promoveze reperele tradiţiei meşteşugăreşti din această parte a ţării noastre!

Modalitatea practică este următoarea: se va lista formularul şi se va completa doar prima rubrică (Date de identificare a contribuabilului), iar în partea de jos se va semna şi se va pune data.

Persoanele din afara Municipiului Iaşi sunt rugate să expedieze acest formular până la 10 mai pe adresa: Strada Ion Creangă, nr. 23, Bl. H3, Sc. C, Et. IV, Ap. 1, Municipiului Iaşi.

 

Cu mulţumiri anticipate, respect şi preţuire,

etnograf Marcel Lutic, preşedinte al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, Iaşi!

www.mesteri-populari.ro

 

P.S.

Vă rog frumos să retransmiteţi acest anunţ-rugăminte şi mai departe!

Ultima actualizare ( Luni, 22 Aprilie 2013 15:33 )
 
Nu putem tace la infinit! PDF Imprimare Email
  
Vineri, 25 Ianuarie 2013 15:34

Sunt momente în viaţă când tăcerea nu e deloc de aur, ba dimpotrivă poate avea urmări grave atât asupra noastră, cât şi a urmaşilor noştri. Cu voia Domnului trecem şi noi, cei care trăim astăzi, printr-o astfel de tăcere complice şi compromiţătoare. Sistemul a fost atât de bine pus la punct încât socotim că luarea noastră de atitudine nu ar servi la nimic bun, nu ar schimba nimic. Greşit, căci gândurile şi faptele noastre au putere multă atunci când sunt inspirate de Cel care a făcut cerurile şi pământul, iar gândurile şi faptele poziţionate de partea Luminii pot şi fac adesea minuni. Suntem laşi crezând că viaţa noastră se va termina o dată cu ultima suflare... Suntem laşi pentru că ne temem pentru trupurile noastre, uitând că avem o datorie, probabil cea mai înaltă, către sufletele noastre potopite de prea multe nevoi şi necazuri. Dar de cine şi de ce ne temem noi, când Dumnezeul nostru întrupat ne-a îndemnat o dată pentru totdeauna, ştiind bine că suntem strâmtoraţi adesea de necazuri: "Îndrăzniţi! Eu am biruit lumea" (Ioan 16,33)?!

Ca unii ce ne ţinem de tradiţii şi legi creştine, Vă rugăm să rămânem aşa cum au fost şi cei mai mulţi dintre românii de dinaintea noastră: omenoşi, cuviincioşi, făcători de pace şi oameni ai bucuriei curate, fireşti şi drepţi înaintea celorlaţi, dar mai ales înaintea Lui Dumnezeu. Să urmăm îndemnul bătrânului arhimandrit Iustin Pârvu şi să ne îndreptăm mai mult feţele sufletelor noastre către Dumnezeu şi Maica Domnului! Doamne ajută!

http://raportatacarearomanieideonu.wordpress.com/2013/01/22/scrisoare-deschisa-poporului-roman-transmisa-de-arhimandritul-iustin-parvu/

 
De strictă actualitate PDF Imprimare Email
  
Vineri, 09 Noiembrie 2012 13:39

Am găsit într-o carte veche, numită Dintr’ale neamului românesc, scrisă de N. Cerbulescu şi publicată la Sibiu în 1924 câteva sfaturi pentru popor… Iată-le:
1. "Când este vorba să se facă nouă alegeri, nu te lăsa ameţit de vorbele sforăitoare ale pamblicarilor şi şarlatanilor, căci toţi cei buni de gură nu-s buni de nici o treabă”.
2. "Pe votul tău eşti singur tu stăpân şi fiind secret nimeni nu poate şti cui l-ai dat. Zi cum zic toţi, dar fă cum ştii tu, dă votul numai acelui care, când a fost la putere, a lucrat  pentru mai binele neamului românesc. Fapte şi iar fapte, nu vorbe goale; căci vorba goală este sărăcie lucie şi cu vorbe fără fapte se duce ţara de râpă”.
3. "Câtă vreme veţi trimite în Parlamentul ţării oameni care şi-au facut din politică nu un ideal sfânt de propăşire a ţării şi de mai binele şi fericirea neamului, ci o meserie uşoară de pe urma cărei să huzurească de bine şi să se înavuţească, lucrurile în ţara ceasta nu se vor îndrepta niciodată. Şi vina nu este a lor, ci a voastră, a celora care vă daţi votul pe bani, pe promisiuni deşarte, pe băutură, pe prietenie, pe nădejdea că vă veţi face treburile voastre personale, uitând de interesele generale”.

Vi se par actuale aceste sfaturi?!

 
Tradiţie versus Tehnologie PDF Imprimare Email
  
Joi, 18 Octombrie 2012 11:03

afis

Ultima actualizare ( Joi, 18 Octombrie 2012 11:05 )
 
In memoriam Vasile Munteanu PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 10 Octombrie 2012 11:39

vasile munteanu

Duminică, 7 octombrie 2012, a plecat spre veşnicia Lui Dumnezeu, la numai 46 de ani, colegul, şeful şi, mai ales, prietenul nostru Vasile Munteanu. După o suferinţă cumplită, care i-au înnegurat ultimele luni de viaţă, Vasile a plecat spre lumea fără dor însoţit de regrete, lacrimi, dar şi de o mulţime de gânduri luminoase generate de felul lui special de a fi, de bunătatea sa contrastantă cu spiritul vremurilor pe care le trăim, de discreţia sa, de altruismul lui, de iubirea sa de oameni, de rânduială arhaică, de atâtea şi de atâtea alte caracteristici ale unui om aparte. Un om al bucuriei, un om al păcii, al bunei înţelegeri între semeni.

Din 2009 era, graţie interesului sincer pentru meşteşugurile tradiţionale, cât şi pentru ajutorul concret pe care l-a acordat de nenumărate ori meşterilor populari din toată ţara şi din Republica Moldova, membru de onoare al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova. În 1996 a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, din acelaşi an fiind încadrat ca muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, muzeu al cărui şef avea să fie în perioada 1999-2005. Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Iaşi îl va avea ca vrednic director din 2006 până în prezent. Pe parcursul acestui traseu profesional s-a vădit a fi un specialist redutabil, care sesiza mereu esenţa şi nuanţe nebănuite, şi un manager excepţional, cu totul atipic într-o lume guvernată de interese meschine şi de o politică care murdăreşte totul în cale.

A avut vocaţie de ctitor, pe care a exercitat-o atât la Muzeul Etnografic al Moldovei, cât şi la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional. La muzeu a continuat ceea ce începuse cu multe decenii în urmă Ion Chelcea, întemeietorul muzeului ieşean. Proiectele majore de la muzeu au fost Târgul Meşterilor Populari din Moldova, iniţiat încă din anul 2000, manifestare de mare anvergură, pe care a sprijinit-o cu entuziasm şi după plecare de la cârma muzeului; „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, publicaţie ştiinţifică de mare prestigiu în câmpul cercetării etnologice româneşti; aşteptată încă de la înfiinţarea muzeului în 1943, inclusă în planurile de activităţi decenii de-a rândul, publicaţia a apărut tocmai datorită vocaţiei de ctitor a colegului şi prietenului nostru Vasile Munteanu; apoi, o altă ctitorie deosebită este Muzeul Viei şi Vinului de la Hârlău-Iaşi, un muzeu european care face cinste muzeografiei româneşti actuale; în cele de urmă, merită amintit şi Muzeul în Aer Liber, pentru a cărui înfiinţare Vasile Munteanu a făcut ample demersuri.  

Pe de altă parte, a desfăşurat o impresionantă operă de mecenat, derulată, în special, la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Iaşi. Asociaţii, fundaţii, universităţi, biserici, institute de cercetare, centre ale creaţiei populare, muzee, cercetători, tineri sau consacraţi, aflaţi în căutarea unor stipendii pentru publicarea operelor, au beneficiat de sprijinul său necondiţionat.

Etnologul Ion H. Ciubotaru l-a apreciat pe Vasile Munteanu ca pe cel mai bun student al său din toate generaţiile de studenţi pe care le-a avut şi a regretat mereu că tânărul manager nu a mai găsit răgazul necesar pentru a se dedica pe deplin cercetării culturii tradiţionale româneşti (în special, sărbătorilor de iarnă şi meşteşugurilor tradiţionale), aşa cum de altfel îşi dorea el însuşi din tot sufletul. A fost un publicist strălucit, un extraordinar partener de dialog pentru oamenii din mass-media ieşeană şi naţională.

Dumnezeu să-l odihnească în pacea Sa! Rugăciunile celor care l-au cunoscut, ale celor care au fost mereu ajutaţi de Vasile Munteanu să-i fie de folos sufletului său care a început drumul pe vămile văzduhului!

Ultima actualizare ( Joi, 18 Octombrie 2012 11:03 )
 
Un fel de boicot PDF Imprimare Email
  
Duminică, 12 August 2012 16:44

Citesc pe un site partener (cel al olarului ieşean Mihai Sturza) că „Mohandas K. Gandhi a fost cel care, pentru prima dată, a adus independenţa Indiei pe cale paşnică, prin non-violenţă şi non-cooperarea cu răul, termeni asociaţi astăzi cu Mahatma („Suflet mare” - cum l-au numit indienii!) Gandhi. Una din soluţiile lui pentru refacerea economiei şi înlăturarea sărăciei a fost reabilitarea meşteşugurilor tradiţionale, el însuşi folosind roata de tors. El i-a invitat pe toţi compatrioţii lui să-şi ardă hainele făcute în Anglia şi să cumpere haine naturale făcute de sătenii săraci”.
Ar fi oare de neconceput ca azi în România să ne propunem să facem noi înşine sau să cumpărăm obiecte şi produse, inclusiv alimentare, cu prioritate de la conaţionalii noştri?! Mergând mai departe, nu credeţi că ar fi mai bine să ne folosim din ce în ce mai puţin de obiecte şi produse confecţionate pe cale sintetică, încercând să dăm o şansă mai mare acelora făcute din materii prime naturale, adică din materii prime pe care le-a lăsat Bunul Dumnezeu cândva la începutul lumii: lemn, piatră, lut, piele, plante, lână, coaja oului ş.a. Oare nu am fi atunci mai aproape de Dumnezeu şi de legile sale decât de acest sistem social, aşa zis „democratic”, care duce umanitatea la pierire?!
De altfel, iată ce am gasit într-o carte veche, numită Dintr’ale neamului românesc, scrisă de N. Cerbulescu si publicată la Sibiu în 1924: "Muncă cinstită şi cu pricepere din partea fiecărui, nerisipind nici o leţcaie pe nimicuri străine de ţara noastră; cumpăraţi numai produsele ţării noastre şi numai de la negustori români; iată leacul împotriva scumpetei şi a sărăciei”.
Mă întreb şi vă întreb şi pe Dumneavoastră, oameni atenţi la permanenţe, ar putea fi România cea de azi India de altădată? Am putea măcar încerca…

Marcel Lutic

Ultima actualizare ( Luni, 12 Noiembrie 2012 09:42 )
 
Casandra Maria Hauşi şi Nicolae Piţiş, în turneu PDF Imprimare Email
  
Vineri, 30 Martie 2012 16:05

Interpreta Casandra Maria Hauşi şi rapsodul Nicolae Piţiş vor susţine două concerte sub titlul „Doina - Horea Lungă - cântec arhaic românesc din Maramureş" la Bucureşti şi Iaşi. Invitatul special al celor doi artişti este actorul Liviu Topuzu, care va recita poezie românească. Cel de-al doilea spectacol se va desfăşura duminică, 8 aprilie (de Florii), de la orele 18.00, la Ateneul Tătăraşi din Iaşi. Evenimentul este organizat de Ionela Mihuleac, artist plastic din Iaşi, organizatoarea Simpozionului de arte plastice de la Cucuteni. Acesta este începutul unui turneu de promovare a albumului „Doina", care va include, printre altele, oraşele Hunedoara, Braşov şi Bistriţa. Artiştii încearcă, astfel, să aducă în atenţie horea lungă din Maramureş, cu atât mai mult cu cât, în noiembrie 2009, doina a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. Mai multe detalii pe

http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/casandra-hausi-si-nicolae-pitis-in-turneu-221180/

afis concert

 

Ultima actualizare ( Vineri, 30 Martie 2012 17:14 )
 
Apel al meşterilor populari din Moldova PDF Imprimare Email
  
Marţi, 14 Februarie 2012 11:47

Adunarea generală a Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova (AMPM) din 12 februarie 2012 a mandatat Consiliul Director să retransmită următorul apel (făcut public prima dată în octombrie 2006):
Deoarece situaţia tradiţiilor şi a meşteşugurilor se degradează în mod constant, afectând condiţiile de viaţă şi implicit cele de muncă şi creaţie ale meşterilor populari, facem un apel la autorităţile administrative centrale şi locale (Ministerul Culturii şi Cultelor, primării, prefecturi), la instituţiile de specialitate (muzee, centre ale creaţiei populare, case de cultură, institute culturale şi ONG-urile din domeniu), precum şi la populaţie să înţeleagă specificul modului de viaţă al artistului meşteşugar român, care încearcă să preia tradiţiile fiecărui meşteşug, să le dezvolte, punându-şi amprenta personală a talentului său, şi să le transmită mai departe generaţiilor viitoare.
Am dori să nu fim confundaţi cu cei care fac comerţ, pentru că activitatea noastră implică o parte semnificativă de creaţie (cea mai importantă!) care constă în concepere, proiectare, inovaţii şi una de producţie manuală (70-80% din timp); astfel, doar 20-30% din timpul activităţii noastre revine părţii de comercializare a obiectelor executate. Dacă în timpul comercializării suntem amestecaţi sau alăturaţi comercianţilor de kitsch sau de produse industriale, noi nu vom reuşi să ne vindem obiectele. Deci nu vom avea din ce trăi ca să ne continuăm activitatea de creaţie şi de producere a obiectelor de artă populară.
În măsura posibilităţilor, am dori să nu se organizeze în perimetrul în care expun meşterii populari activităţi care nu au nici o legătură cu tradiţia: concerte de muzică pop, rock, hip-hop, manele etc. Apoi, dacă totuşi târgurile respective se suprapun cu alte manifestări (zilele oraşului, festivaluri ale berii, vinului sau cu orice altceva), să se specifice clar în ce perimetru expun meşterii populari, pentru ca amatorii de artă populară să nu rătăcească printre sutele de comercianţi, ca apoi să renunţe la a ne găsi. Sunt mai multe amănunte, care, dacă ar fi luate în seamă de către organizatori, rezultatele ar fi pozitive pentru toate părţile implicate. Acolo unde autorităţile şi organizatorii dau dovadă de înţelegere faţă de propunerile meşterilor populari, acţiunile organizate la care sunt invitaţi aceştia sunt imediat recunoscute, având succes cultural şi financiar. În acest sens, cele mai bune exemple sunt târgurile meşterilor populari organizate la Oradea (Muzeul Ţării Crişurilor), Târgovişte (Centrul de Creaţie Populară), Cluj (Muzeul Etnografic al Transilvaniei), Craiova (Muzeul Olteniei), Bucureşti (Muzeul Ţăranului Român), Piatra Neamţ, Roman (muzeele de aici şi AMPM) şi, din 2010, cel de la Iaşi (Muzeul Etnografic al Moldovei).
În încheiere, precizăm că toate aceste cereri nu sunt mofturi ale meşterilor, ci condiţii minimale de care depinde succesul unei activităţi cu caracter predominant cultural şi educativ. Dacă se doreşte cu adevărat ca arta tradiţională românească să supravieţuiască suntem siguri că se va găsi calea spre dialog şi se va înţelege că românii, şi nu numai, vor avea de câştigat dacă cei care creează artă în spirit românesc, adică meşterii populari, vor fi sprijiniţi.

Consiliul Director al AMPM

 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 Următor > Sfârşit >>

Pagina 3 din 4

Nou!

Pagina facebook AMPM

Acces Membri



Vizitatori

Avem 53 vizitatori online

 

 
 

Icoana Zilei

Sondaj

Sunteţi familiarizat cu tradiţiile moldoveneşti?
 
Banner